Drunk: euforia amețitoare a lui Thomas Vinterberg

La doar doi ani dupa Kursk, filmul sau cu submarin care de altfel s-a bucurat de un succes imens, Thomas Vinterberg revine cu Drunk. O revenire spectaculoasa, castigatoare pentru un film la entuziast si disperat totodata, confirmand astfel reintoarcerea in prim plan a cineastului danez.

Renasterea lui Thomas Vinterberg
Un film care incepe intr-o nota optimista. Corpuri de adolescenti se perinda in jurul alcoolului, tigarilor si drogurilor…peste tot numai vicii. Un joc stupid la care personajele participa cu deosebita placere. O cursa a alcoolului si a bucuriei totodata…dupa care vine taietura extrem de vizibila pe generic. Tonul este deja dat. O secventa introductiva care anunta traiectoria acestui lung-metraj.

L-am lasat pe Thomas Vinterberg in 2015 putin cam timorat, lansand de atunci trei filme cam mediocre, placute cu toate acestea, departe de standardele obisnuite ale cineastului danez. Cu filmul Drunk, cineastul are toate sansele sa se bucure de succesul din 2015 obtinut cu Kursk. Cel mai bun film din ultimii cinci ani.

Pentru a veni din nou cu un film reusit, pe placul fanilor sai, era nevoie de un subiect original, de un subiect puternic. Patru prieteni decid sa puna in practica teoria unui psiholog norvegian conform caruia omul ar avea inca de la nastere un deficit de alcool in sange. Cu o rigoare stiintifica, fiecare din ei duce la bun sfarsit provocarea, aspirand la o viata mai buna.

Drunk: ficatul barbatilor
Drunk este un imn al ebrietatii, al bucuriei. Profita de aceasta aventura a grupului. Aceasta terapie le permite personajelor sa isi reia incetul cu incetul gustul vietii. Umorul sau, simplu dar uneori previzibil ne impresioneaza. Alcoolul devine o sursa de eliberarea cathartica pentru personajele sale. Acestea din urma regasesc gustul nebuniei, al inocentei, al bucuriei. Drunk este in egala masura un tipat impotriva puritanismului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?