Jocurile de noroc

Ohh, jocurile de noroc. O boală cică. Voi jucați? Pariați? Eu unul nu știu juca nici poker, nu am avut unde să învăț, dar nici răbdarea necesară să o fac singurel. Îmi place să mă uit la filme, cu Vegas, cu pariuri, cu diverse drame, dar să pariez, nu o prea fac.

Lumea spune că odată ce începi nu te mai poți lăsa, că e o boală. De la sume mici, la mari, am cunoscut câteva persoane care și-au pierdut mașina, familia, chiar și locuința. Înțeleg că nu se pot lăsa de asta, dar nu o văd atât de periculoasă treaba, mulți rămân la sume de 2 lei, joacă din plăcere sau curiozitate.

Eu nu am pariat niciodată, nu am jucat pe bani, nici la fotbal nu am băgat vreun leu. E tentant, aș încerca, dar parcă știu că nu voi câștiga, dacă nu ma pasionează. O dată a fost cât pe ce să o fac, am mers cu niște prieteni si s-au oprit la o casă de pariuri, cred că și-au luat vreo zece bilete a câte cinci lei, m-au îndemnat și pe mine, dar nu aveam bani și nici nu știam limita minimă. Acum îmi pare un pic rău că nu am încercat, nu știu dacă aș fi câștigat, nu am urmărit rezultatul, dar puteam acum spune că am încercat și nu am căștigat.

Data viitor probabil nu voi mai ezita, dacă îi pot spune ezitat. Nu mă prea bazez eu pe noroc, încerc să mi-l creez eu singur, prin muncă, prin alte activități, dar oamenilor le place să presupună lucruri, să își dea cu părere, probabil de-aia o fac. Cel puțin la început.

Acum mă pregătesc să plec un week-end să mă relaxez, dacă aș fi câștigat din 2, 100 de lei, sigur era mai lung, sau probabil că nu..

Lasă un răspuns